Tractatus Logico-Philosophicus

„Sa construiesti o teorie a logicii care sa nu fie in nici un punct al sau evident gresita inseamna sa realizezi o munca de o extraordinara dificultate si importanta. Dupa parerea mea, cartea domnului Wittgenstein are acest merit, ceea ce o face de neignorat pentru orice filozof cu preocupari serioase.“ (BERTRAND RUSSELL)

„Aceasta carte va fi, poate, inteleasa doar de acela care a gindit el insusi odata gindurile ce sint exprimate in ea, sau cel putin ginduri asemanatoare. – Ea nu este, asadar, un manual. – Scopul ei ar fi atins daca i-ar produce placere cuiva care o citeste cu intelegere.

Cartea trateaza problemele filozofice si arata – dupa cum cred eu – ca modul in care formulam aceste probleme se sprijina pe neintelegerea logicii limbajului nostru. Intregul inteles al cartii ar putea fi exprimat aproximativ in cuvintele: ceea ce se poate in genere spune se poate spune clar; iar despre ceea ce nu se poate vorbi trebuie sa se taca.“ (LUDWIG WITTGENSTEIN)

LUDWIG WITTGENSTEIN s-a nascut in 1889 la Viena si a incetat din viata in anul 1951 la Cambridge. Viata si activitatea lui s-au desfasurat alternativ in spatiul cultural si intelectual central-european si in cel anglo-saxon. Astazi, Wittgenstein este socotit, alaturi de Martin Heidegger, unul dintre cei mai reprezentativi ganditori ai secolului XX.

Lucrarea sa de tinerete, Tractatus Logico-Philosophicus, foloseste instrumentele logicii moderne intr-o incer care originala de analiza a limbajului, a gandirii si a raporturilor lor cu realitatea. Distinctia celebra pe care o face intre a spune si a arata exclude orice vorbire cu sens despre frumos, bine sau Dumnezeu. In scrierile mai tarzii, dar mai ales in Cercetari lozo ce (aparuta postum), Wittgenstein reuseste ceea ce nici un alt lozof nu pare sa realizat: o ruptura radicala cu vechiul sau mod de a vedea lucrurile, simultan cu inaugurarea unui mod cu totul nou de a practica lozo a. Pe langa Tractatus, singura carte de lozo e publicata in timpul vietii, Wittgenstein a lasat o cantitate enorma de postume, din care face parte si corespondenta sa lozo ca.

Dintre scrierile lui Wittgenstein au aparut, in traducere, la Humanitas: Caietul albastru (1993, reeditari 2005, 2013), Lectii si convorbiri despre estetica, psihanaliza si credinta religioasa (1993, reeditare 2005), Insemnari postume, 1914–1951 (1995, reeditari 2005, 2013), Tractatus Logico-Philosophicus (2001, reeditare 2012), Scrisori despre Tractatus (2012), Cercetari lozo ce (2004, reeditare 2013), Despre certitudine (2005, reeditare 2013), Jurnale 1914–1916 si Cateva remarci asupra formei logice (2010).