Trilogia Paltinisului. Trei volume in caseta: Jurnalul de la Paltinis, Epistolar, "Am inventat Paltinisul!"

• Gabriel Liiceanu, Jurnalul de la Paltinis, 576 pagini
• Gabriel Liiceanu, Epistolar, 464 pagini
• Constantin Noica, Gabriel Liiceanu, Andrei Plesu, „Am inventat Paltinisul!“, 520 pagini

 

„Am trait cu aceste volume ale Trilogiei Paltinisului o mica epopee editoriala. Am confruntat doua manuscrise ale Jurnalului de la Paltinis, ingropate in arhiva autorului, cu prima editie si cu cea de-a doua, dupa care s-au facut toate reeditarile, descoperind multe pasaje inedite care pun textul intr-o lumina noua; am identificat pasajele cenzurate la Consiliul Culturii si Educatiei Socialiste si am scotocit toate dosarele Noica din Arhiva CNSAS, cautand scrisori pierdute; am grupat in Anexele fiecarui volum cele mai importante texte despre Jurnal si «fenomenul Paltinis»; m-am lasat purtat de la note informative ale Securitatii la cele mai subtile interpretari la Platon, de la maiorul Patrulescu la Goethe, si am inceput sa inteleg cate ceva din misterul acestor volume, care pe jumatate sunt despre infernul Securitatii si al anilor ’80, pe jumatate despre paradisul culturii.

 

Am petrecut zeci si zeci de ore cu Gabriel Liiceanu asupra textelor, pe zoom si in persoana, mereu la coborarea noptii, cand zgomotele orasului amuteau; pe zapada, ploaie sau arsita. Am reusit poate sa-l exasperez de cateva ori pe autor, dar, de fiecare data, cu o tenacitate fantastica, a trecut prin sutele de modificari pe care i le-am propus, prin fiecare cuvant si fiecare virgula pe care i le-am semnalat. Totul pentru a incerca sa-l redea in extra-ordinarul sau pe cel ce a reluat viata de la inceput cu aceasta intrebare care nu-i dadea pace: «Ce e de facut cand nu mai e nimic de facut? Intr-o cultura minora, in anii acestia, cu trecutul acesta, cu interdictiile acestea – ce e de facut?« Si a raspuns: «E de facut!» In loc sa cedeze, acest om, a carui viata parea sa fi fost facuta pulbere de Istorie, a ajuns sa modeleze vietile altora!“ (GRIGORE VIDA)

 

CONSTANTIN NOICA (Vitanesti-Teleorman, 12/25 iulie 1909 – Sibiu, 4 decembrie 1987). A debutat in revista Vlastarul, in 1927, ca elev al liceului bucurestean „Spiru Haret“. A urmat Facultatea de Litere si Filozofie din Bucuresti (1928-1931), absolvita cu teza de licenta Problema lucrului in sine la Kant. A fost bibliotecar la Seminarul de Istorie a Filozofiei si membru al Asociatiei „Criterion“ (1932-1934). Dupa efectuarea unor studii de specializare in Franta (1938-1939), si-a sustinut in Bucuresti doctoratul in filozofie cu teza Schita pentru istoria lui Cum e cu putinta ceva nou, publicata in 1940. A fost referent pentru filozofie in cadrul Institutului Romano-German din Berlin (1941-1944). Concomitent, a editat, impreuna cu C. Floru si M. Vulcanescu, patru din cursurile universitare ale lui Nae Ionescu si anuarul Isvoare de filosofie (1942-1943). A avut domiciliu fortat la Campulung-Muscel (1949-1958) si a fost detinut politic (1958-1964). A lucrat ca cercetator la Centrul de logica al Academiei Romane (1965-1975). Ultimii 12 ani i-a petrecut la Paltinis, fiind inmormantat la schitul din apropiere.

 

GABRIEL LIICEANU este filozof, eseist si scriitor, personalitate civica si academica. Jurnalul de la Paltinis este un bestseller al anilor ’80, mijlocind intalnirea cititorilor cu modelul cultural construit de Noica. Apel catre lichele, Tragicul, Cearta cu filozofia, Despre limita, Despre minciuna, Despre ura, Despre seductie, Usa interzisa, Declaratie de iubire, Scrisori catre fiul meu, Intalnire cu un necunoscut, Nebunia de a gandi cu mintea ta, Isus al meu, Impudoare, Despre destin (impreuna cu Andrei Plesu), Ce gandeste Dumnezeu?, Exitus, Inapoi la argument (impreuna cu Horia-Roman Patapievici), Scrisoare catre Dorothea, Chipuri ale raului in lumea de astazi. Fictiunea ca necesitate vitala (dialoguri cu Mario Vargas Llosa), „Am inventat Paltinisul!“ (impreuna cu Constantin Noica si Andrei Plesu) sunt o parte dintre volumele publicate de-a lungul timpului la Humanitas.

 

ANDREI PLESU s-a nascut in 1948 la Bucuresti. A absolvit Facultatea de Arte Plastice, Sectia de istoria si teoria artei. A obtinut doctoratul in istoria artei la Universitatea din Bucuresti, cu teza Sentimentul naturii in cultura europeana. Lector universitar (1980–1982) la Academia de Arte Plastice, Bucuresti (cursuri de istorie si critica a artei moderne romanesti). Profesor universitar de filozofie a religiilor, Facultatea de Filozofie, Universitatea din Bucuresti (1991–1997). Este fondator si director al saptamanalului de cultura Dilema (ulterior Dilema veche), fondator si presedinte al Fundatiei Noua Europa si rector al Colegiului Noua Europa (1994), membru al World Academy of Art and Science si al Académie Internationale de Philosophie de l’Art, dr. phil. honoris causa al Universitatii Albert Ludwig din Freiburg im Breisgau si al Universitatii Humboldt din Berlin, Commandeur des Arts et des Lettres, Grand Officier de la Légion d’Honneur.