Этот веб-сайт требует, чтобы для Вашего браузера был включен JavaScript.
Пожалуйста, включите JavaScript и перезагрузите страницу.
Для веб-сайта требуется, чтобы Ваш браузер разрешил использование файлов cookie для входа в систему.
Пожалуйста, активируйте cookies и перезагрузите страницу.
Carte romana
Carte rusa
Carte engleza
Vezi toate cartile
Top branduri cosmetica
Cosmetica Coreeana
Machiaj
Ingrijire ten
Ingrijire par
Ingrijire corp
Produse de baie
Igiena orala
Igiena intima
Igiena sexuala
Cosmetice barbati
Seturi cadou
Naturale si organice
Vezi toate cosmeticele
Top branduri dermatocosmetica
Protectie solara
Seturi cadou si pachete promo
Parfumuri pentru femei
Top branduri femei
Premium brands femei
Parfumuri unisex
Vezi toate parfumurile
Parfumuri pentru barbati
Top branduri barbati
Premium brands barbati
Jucarii si jocuri
Hrana si articole copii
Scutece si servetele
Rechizite si papetarie
Vezi toate produsele
Nutritie & Suplimente
Branduri
Certificate Cadou
Felicitari
Plicuri
Cutii si Accesorii
Adrian Dinu RachieruVoci din exil
в Пункте приема от 99,9 лей
Даже распечатанный
Перед оплатой
"Dupa '89, odata cu spulberarea interdictiilor (partiale sau totale), intr-o lume agitata si neasezata, cum era Romania post-ceausista, aportul diasporenilor (prin literatura si revuistica exilului) a provocat „un fenomen nelinistitor”. Dupa „abuzuri de uitare” si manipularea memoriei, trecutul se rescria, iscand rocade si seisme ierarhice.
Pretentia ca „doar inlauntrul granitelor RPR”, cum se pronuntase T. Vianu, se nastea literatura romana, s-a vazut grabnic infirmata. Si, in replica, un alt exclusivism isi facea loc, doar cei din afara reprezentand, chipurile, literatura romana, fluturand, intr-o zona „desertificata”, „liste rele” si culpabilizari in tromba, putin interesati de descifrarea corecta a contextelor. Necesara perspectiva unica parea suspendata. Dar, negresit, o literatura a exilului romanesc exista si recuperarea ei se cuvine intreprinsa in numele efortului intregitor.
Daca Mircea Eliade, ca neobosit animator, isi dorea, prin 1953, o Biblioteca a Pribegiei, mandru de activitatea culturala a romanilor din exil, salvand – ca prezenta spirituala – patria insangerata, astazi recuperarea exilului cultural romanesc, a acelei tari „de dincolo”, „ar fi trebuit sa devina o necesitate de absoluta urgenta”. Dar o strategie asumata institutional lipseste, din pacate. Sa se adevereasca oare spusele lui N.I. Herescu, aproape convins ca „operele pribegilor au si ele, indeobste, un destin pribeag”? Reunim in acest prim volum cateva figuri majore ale exilului cultural romanesc, in exclusivitate din spatiul francez." (Adrian Dinu Rachieru)
Мы хотели бы узнать Ваше мнение! Оценить и пересмотреть этот пункт
Нет ни одного отзыва от других пользователей.