Vocile desertului

Curtea Bagdadului secolului al XIII-lea: tradat de sultana, califul jura sa se razbune pe femeile din regatul sau, casatorindu-se cu o fecioara diferita in fiecare noapte si executand-o in zori. Fiica vizirului, Seherezada, decide sa-si riste viata devenindu-i sotie califului, intr-un efort de a salva femeile din Bagdad.

In fiecare seara, intr-o inclestare amoroasa lipsita de iubire, Seherezada cedeaza avansurilor barbatului si in fiecare seara, cu ajutorul surorii sale Dinazarda si al sclavei sale devotate Jasmine, ea il ademeneste pe acesta cu harul ei de povestitoare, depanand istorisiri din desert, tundra, bazar, moscheile cu domuri aurite. Incapabil sa-si infraneze curiozitatea, califul ii prelungeste viata in fiecare zi, arzand de nerabdare sa auda cum se vor sfarsi povestile ei.

Urzita in jurul punctului de vedere al Seherazadei, oferindu–ne intreaga profunzime a dorintelor ei, a geloziilor si resentimentelor ei si reconstituind, cu minutie, psihologia unui personaj feminin fascinant, Vocile desertului este povestea straveche a celor O mie si una de nopti reinventata din perspectiva unei femei tinere si senzuale.

Alternand ingenios punctele de vedere, Nélida Piñon readuce la viata pentru publicul modern, cu maxima virtuozitate stilistica, o opera perena a umanitatii, imbogatind-o cu o perspectiva feminina care ii reveleaza semnificatiile ascunse. Vocile desertului este o alegorie erotica desavarsita, o meditatie tulburatoare asupra puterii povestilor apartinandu-i uneia dintre cele mai indragite autoare latino-americane ale tuturor timpurilor.

Socotita printre cei mai mari scriitori latino-americani ai tuturor timpurilor, Nélida Piñon s-a nascut pe 3 mai 1937, la Rio de Janeiro, intr-o familie de imigranti spanioli. Si-a obtinut licenta in jurnalism de la Universitatea Pontificala Catolica din Rio de Janeiro. De-a lungul vietii a lucrat ca redactor la diverse publicatii braziliene si a predat la universitati prestigioase, printre care Columbia University, Johns Hopkins si University of Miami. In 1970 a infiintat un program de scriere creativa la Universitatea Federala din Rio de Janeiro. A debutat ca prozatoare in 1961, cu romanul Guia-mapa de Gabriel Arcanjo.

Considerat cea mai importanta scriere a sa, romanul semiautobiografic A república dos sonhos (1984) este saga unei familii galiciene naturalizate in Brazilia, in care face proba ingeniozitatii stilistice si narative inegalabile. Insa imensa popularitate de care s-a bucurat s-a datorat romanelor erotice A casa da paixao (1972), A força do destino (1977) si Vozes do deserto (Vocile desertului) (2004).

In 1989 a devenit membra a Academiei Braziliene de Litere, iar in perioada 1996–1997 a fost prima presedinta a acesteia. Opera sa vasta, compusa din romane, proza scurta, eseistica si volume de memorii, a fost tradusa in peste 30 de tari si a fost distinsa cu numeroase premii literare prestigioase.

A fost prima autoare careia i s-a decernat Premiul Juan Rulfo pentru Literatura Latino-americana si Caraibiana (devenit intre timp Premiul FIL pentru Literatura in Limbi Romanice). In 2005 i-a fost decernat Premiul PrIncipe de Asturias pentru literatura si a fost dubla laureata a Premiului Jabuti, cea mai inalta recunoastere literara braziliana. A fost discipola si confidenta literara a lui Clarice Lispector, de care a legat-o o puternica prietenie. A murit pe 17 decembrie 2022, la Lisabona.