Sora lume

„Daca mi-ar cere cineva sa spun numele unui singur sentiment pe care mi l-a trezit lumea prin care am trecut, as raspunde fara ezitare compasiunea, despre care cu timpul am inteles ca este o treapta a intelegerii si o forma de cunoastere. Daca as accepta ca aceasta carte este o carte de calatorii, atunci itinerarul acestora leaga intre ele punctele de sprijin ale intelesului si nefericirii lumii prin care am trecut, in timp ce – schimbandu-se – acestea au devenit repere ale schimbarii mele.

Intr-un anume fel, aceasta carte continua Falsul tratat de manipulare. Asa cum aceea nu era o carte de memorii, desi era construita din fragmente de amintiri, aceasta nu este o carte de calatorii, desi capitolele ei descriu intamplari din strainatate. Folosesc acest termen, strainatate, cu intreaga greutate pe care o avea inainte de ’89; in ultimii treizeci de ani, amestecul lumilor l-a erodat si l-a golit de continut – nu numai prin disparitia frontierelor, ci si prin sentimentul de instrainare de acasa. Acest sentiment ciudat este mai apasator azi decat in timpul dictaturii, pe care o simteam ca pe o apasare exterioara, nu launtrica, in profunzime, ca acum.

In Fals tratat de manipulare am incercat sa compun din fragmente de amintiri un portret al tarii. Acum este vorba despre lume.“ (ANA BLANDIANA)

ANA BLANDIANA (nume literar al Otiliei-Valeria Coman, casatorita Rusan) s-a nascut la Timisoara, la 25 martie 1942. Studii de lologie romanica, licentiata a Facultatii de Filologie a Universitatii din Cluj. Burse de studii la Iowa University (SUA), Heidelberg Universität, DAAD Berlin.

Carti de poezie: Persoana intai plural, 1964; Calcaiul vulnerabil, 1966; A treia taina, 1969; 50 de poeme, 1970; Octombrie, noiembrie, decembrie, 1972; Poeme, 1974; Somnul din somn, 1977; Intamplari din gradina mea, 1980; Ochiul de greier, 1981; Ora de nisip, 1984; Stea de prada, 1986; Alte intamplari din gradina mea, 1987; Intamplari de pe strada mea, 1988; Poezii, 1988; Arhitectura valurilor, 1990; 100 de poeme, 1991; In dimineata de dupa moarte, 1996; La cules ingeri, 1997, 2003, 2004; Cartea alba a lui Arpagic, 1998; Balanta cu un singur talger, 1998; Soarele de apoi, 2000; Re uxul sensurilor, 2004; Poeme, 2005, Intoarcerea lui Arpagic, 2008; Patria mea A4, 2010; Pleoape de apa, 2010; Orologiul fara ore, 2016; Variatiuni pe o tema data, 2018; Integrala poemelor (2019). Carti de eseuri: Calitatea de martor, 1970, 2003; Eu scriu, tu scrii, el/ea scrie, 1975; Cea mai frumoasa dintre lumile posibile, 1978; Coridoare de oglinzi, 1983; Autoportret cu palimpsest, 1985; Orase de silabe, 1987; Geniul de a , 1998; Ghicitul in multimi, 2000; Cine sunt eu?, 2001; A sau a privi, 2005; O silabisire a lumii, 2006; Spaima de literatura, 2004, 2010; Fals tratat de manipulare, 2013; Istoria ca viitor, 2017.

 Carti de proza: Cele patru anotimpuri, 1977, 2001, 2011 – nuvele; Proiecte de trecut, 1982, 2011 – nuvele; Sertarul cu aplauze, 1992, 1998, 2002, 2004 – roman; Imitatie de cosmar, 1995 – nuvele; Orasul topit si alte povestiri fantastice, 2004 – nuvele; Povestiri fantastice, 2016 - nuvele; Mai-mult-ca-trecutul, 2023 – memorialistica. Cartile sale de poezie si de proza au aparut in traducere, incepand din 1982, la prestigioase edituri din Polonia, Germania, Italia, Marea Britanie, Spania, Estonia, Suedia, Norvegia, Ungaria, Franta, Olanda, Bulgaria, Letonia, Albania, Serbia, Slovenia, Macedonia, China, Coreea de Sud.

Premii literare: Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din Romania, 1969; Premiul pentru poezie al Academiei Romane, 1970; Premiul pentru proza al Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti, 1982; Premiul International „Gottfried von Herder“, Viena, 1982; Premiul National de Poezie, 1997; Premiul „Opera Omnia“, 2001; Premiul International „Vilenica“, 2002; Premiul International „Camaiore“, 2005; Premiul Special „Acerbi“, 2005; Premiul „Poetul European al libertatii“, 2016, Premiul Canadian pentru Poezie „Griffin", 2018, Premiul Printesa de Asturia pentru Literatura, 2024.

 Interdictii de publicare: 1959–1964, 1985, 1988–1989. In 1990, Ana Blandiana rein inteaza PEN Clubul Roman, al carui presedinte devine. Este unul dintre initiatorii Aliantei Civice, pe care o conduce intre 1991 si 2001. Fondator si presedinte al Academiei Civice, care realizeaza, sub egida Consiliului Europei, Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei, de la Sighet. Membra a Academiei Europene de Poezie, a Academiei de Poezie „Stéphane Mallarmé“ si a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO).