Spioana in casa dragostei

O gema ascunsa a modernismului, cu tuse experimentale si explorari in teritoriile erotismului, ale artei si psihanalizei, Spioana in casa dragostei este o piesa esentiala in ansamblul operei literare a lui Anais Nin.

Hranindu-se din paginile jurnalelor sale saturate de problematizari despre natura iubirii, despre libertate si sexualitate, acest roman aduce in primplan convulsiile interioare ale unei femei care se lupta cu propriile dorinte contradictorii, dar si cu limitele impuse de societate.

Desi isi iubeste sotul, Sabina, eroina romanului, se simte atrasa de alti barbati, cu care isi consuma fanteziile, adoptand o succesiune de roluri si schimband tot atatea masti.

Cu opriri in Parisul nocturn dintre razboaie, in barurile intunecoase dintr-un New York electrizat de dorinta sau pe plajele incinse din Long Island, Spioana in casa dragostei exploreaza nevoia de libertate si implinire interioara, intr-un raport mereu tensionat cu asteptarile celorlalti.

Parte a "romanului continuu" Cities of the Interior, este o meditatie poetica si erotica asupra formelor pe care le ia pasiunea si asupra descoperirii de sine.

"Anais Nin vrea sa-si cufunde cititorii in fluxul de sensibilitate si gandire din care oamenii distileaza semnificatia a ceea ce fac si a ceea ce indura." (New York Times)

"Un vis de proza si poezie, o celebrare lirica a vietii interioare si a imaginilor pe care aceasta le evoca." (Daniel Stern)

Anais Nin(1903-1977) s-a nascut in Franta, la Neuilly-sur-Seine, intr-o familie cu radacini cubaneze, franceze si, din partea mamei, daneze.

Are unsprezece ani cand tatal ei paraseste familia. Imediat dupa aceea, in drum spre America, Anais incepe sa-si scrie faimosul jurnal.

La douazeci de ani se casatoreste cu Hugo Guiler si revine in Franta, stabilindu-se la Paris. Aici descopera lumea scriitorilor, a artistilor, a avangardei si psihanalizei, o lume boema in care isi traieste liber aventurile amoroase – cu Henry Miller, Otto Rank, Antonin Artaud, Edmund Wilson, Gore Vidal –, pe care le consemneaza in jurnal.

Isi castiga existenta lucrand ca model, dansatoare, psihanalist amator.

In 1939, inainte de izbucnirea razboiului in Europa, se intoarce impreuna cu Hugo Guiler in Statele Unite, iar in 1955, prea putin preocupata de impedimente legale, se va casatori si cu Rupert Pole, mariaj anulat insa in 1966. Pole ii va fi totusi alaturi pana cand scriitoarea se va stinge din viata in 1977, la Los Angeles.

In 1932, Anais Nin publica prima carte, D.H. Lawrence: An Unprofessional Study, urmata de House of Incest (poem in proza, 1936), Winter of Artifice (1939) si Under a Glass Bell (povestiri, 1944), Stella (1945), „romanul continuu“ Cities of the Interior (compus din Ladders to Fire – 1946, Children of the Albatross –1947, The Four-Chambered Heart – 1950, A Spy in the House of Love – 1954 si Seduction of the Minotaur – 1961), scrierile erotice Delta lui Venus (Delta of Venus, 1969; Humanitas Fiction, 2007) si Little Birds (1979, postum).

Jurnalul lui Anais Nin este publicat in forma cenzurata incepand cu 1966.

Volumele aceluiasi jurnal incep sa apara necenzurate din anii ’90, in seria „Jurnalul dragostei“: Henry si June (Henry and June: 1931–1932; 1990; Humanitas Fiction, 2008, 2014, 2021), Incest (Incest: 1932–1934; 1992; Humanitas Fiction, 2006, 2010, 2016, 2021), Foc (Fire: 1934–1937; 1996; Humanitas Fiction, 2006, 2014), Nearer the Moon: 1937–1939 (1996), Mirages: 1939–1947 (2013) si Trapeze: 1947–1955 (2017).

Opera lui Anais Nin este tradusa in peste douazeci de limbi.