Stii, Lavinia, caracatitele...

Roman de dragoste, atipic, scris pe trei planuri si doua voci.

Povestea unei relatii, cu suisurile si coborasurile ei, in care lupta pentru a detine controlul este redata intr-o maniera poetica.

Un roman ca un poem-fluviu, scris pe trei planuri si doua voci, unde dorinta de a te abandona total celuilalt pierde in fata nevoii de a ramane in control, fi e si doar (cu) o mica parte. Un roman despre dorinta de a intelege ca o relatie sentimentala poate fi vazuta ca o aventura continua si ca o zi nesfarsita daca este privita din ambele perspective, plus o a treia: un vis.

Prin Stii, Lavinia, caracatitele..., Leonida Neamtu se apropie cumva de realismul magic, prin elementul oniric si printr-un fel de zoomorfi zare, pentru ca nici aici lupul nu va fi departe de om.

Leonida Neamtu imbina ca nimeni altul caracteristicile genului thriller cu stranietatea fantasticului (de inspiratie bulgakoviana mai degraba decat sud-americana) si cu analiza psihologica de cea mai mare finete.