Straveacul si alte vremi

Straveacul si alte vremi este considerata cea mai reusita carte a scriitoarei poloneze. Olga Tokarczuk construieste o vasta alegorie despre forta distructiva a timpului, povestind optzeci de ani din viata locuitorilor unui sat mitic. Sensul sau profund este reprezentat de modul in care omul se poate plasa in istorie pentru a se redescoperi. Imbinind realismul cu magicul, ignorind aspectele (post)moderne ale unei societati, scriitoarea reuseste sa dea romanului sau o dimensiune universala. Suflul amplu al naratiunii aminteste uneori de paginile memorabile din Un veac de singuratate al lui Gabriel Garcia Marquez.

"Olga Tokarczuk construieste din crimpeie de istorie reala un mit ce respira ordine, o poveste unde toate intimplarile, chiar si cele tragice si urite, au propria justificare. Spatiul e organizat ca o mandala - un cerc inscris intr-un patrat, care e reprezentarea geometrica a desavirsirii si plenitudinii." (Jerzy Sosnowski, Gazeta Wyborcza)

"In acest roman de mare amplitudine, Olga Tokarczuk valorifica traditiile realismului magic pentru a plasmui o lume la fel de adinc inradacinata in mituri stravechi pe cit de inradacinata este in prezent." (Frankfurter Allgemeine Zeitung)

"Straveacul si alte vremi este un roman monumental, de o anvergura si o profunzime rareori atinse in literatura contemporana. Complexitatea sa transcende vasta multime de personaje legate intre ele, intretesute in naratiunea de o imaginatie luxurianta a Olgai Tokarczuk, extinzindu-se la citeva decenii de framintari din istoria unui satuc. Scriitoarea ne reaminteste de ce citim romane: ca sa patrundem intr-o lume fictiva cu totul necunoscuta si in acelasi timp nemaipomenit de familiara." (The Prague Post)