Supunere

Un adevarat fenomen editorial, Supunere (ianuarie 2015), noul roman al lui Michel Houellebecq, cel mai important scriitor francez actual, se traduce in cursul acestui an in peste 40 de tari.

Roman pe care autorul il include in genul PF (political fiction), Supunere a zguduit deja Occidentul. Un Occident pe care inca din 1998, prin Particulele elementare, Michel Houellebecq il analizeaza cu scalpelul im mana punandu-i in fata mizeria morala si deruta politica. Antieroul lui Houellebecq, François, profesor de literatura la Sorbona, mizantrop care cauta cu acelasi entuziasm pe internet meniuri de catering si servicii sexuale, asista abulic la instalarea legitima la putere a unui guvern musulman moderat. Viata lui nu are nimic spectaculos, iar prefacerile aduse de manevrele politice se dovedesc inexorabile. Sorbona devine universitate musulmana, iar cariera lui François depinde de o convertire, ale carei avantaje sunt nesperate.

Si de ce nu s-ar supune, cand lucrurile promit sa se aranjeze atat de bine? La urma urmei, nu este civilizatia moderna bazata pe dezideratul „cautarii fericirii“? Provocator cu program, scriitorul socheaza de fiecare data prin tusele satirice indraznete, insa intrebarile subiacente apartin unui moralist care, schitand portretul unei Europe lipsite de ideal, constata esecul proiectului iluminist si intrevede sfarsitul civilizatiei occidentale seculare.

MICHEL HOUELLEBECQ, pe numele sau real Michel Thomas, s-a nascut in insula Réunion, la 26 februarie 1956 sau 1958 (dupa afirmatia autorului). Dupa absolvirea Institutului National de Agronomie Paris-Grignon, se inscrie la sectia Cinematografie a Scolii Nationale Superioare Louis Lumière, abandonand-o inainte de a-si lua diploma. Poet, romancier, eseist si regizor, este cel mai important scriitor francez contemporan, cunoscut ca atare in toata lumea.

Cariera literara si-o incepe publicand versuri. Prima sa culegere de poeme atrage atentia criticii: In cautarea fericirii (La poursuite du bonheur) primeste in 1991 Premiul Tristan Tzara, iar urmatoarea, Sensul luptei (Le sens du combat), obtine in 1996 Premiul Flore. In 2015 ii apare la Gallimard Neimpacat. Antologie personala 1991–2013 (Non réconcilié. Anthologie personnelle 1991–2013; Humanitas Fiction, 2016).

Ca romancier cunoaste un succes fulminant dupa ce publica in 1994 Extinderea domeniului luptei (L’Extension du domaine de la lutte) si Particulele elementare (Les Particules élémentaires, 1998), castigator al Premiului Novembre si, in 2002, prin traducerea engleza, al Premiului International IMPAC Dublin. Fiecare nou roman al autorului – Platforma, (Plateforme, 2001), Posibilitatea unei insule (La possibilité d’une ile, 2005), pentru care primeste Premiul Interallié – trezeste polemici inversunate, iar numarul admiratorilor sai nu este egalat decat de cel al detractorilor. In 2010, Harta si teritoriul (La Carte et le territoire) e incununat cu Premiul Goncourt.

Inainte de aparitia pe piata (prevazuta pentru 7 ianuarie 2015, data care, printr-o coincidenta tragica, a fost ziua atentatului din redactia Charlie Hebdo), romanul Supunere (Soumission; Humanitas Fiction, 2015) a fost piratat si citit de mii de internauti, ajungand ulterior bestseller international. Pe 4 ianuarie 2019 apare Serotonina (Sérotonine; Humanitas Fiction, 2019), care urca ametitor in topurile de vanzari din lume. De acelasi succes se bucura si Anihilare (Anéantir; Humanitas Fiction, 2022), publicat pe 7 ianuarie 2022. In aprilie 2019, Michel Houellebecq primeste Legiunea de Onoare.