Surrender. 40 de piese, o singura poveste

O carte remarcabila scrisa de un artist militant, care intelege ca este in cea mai buna forma a lui cand invata cum sa se dezvaluie. Sincopat si ireverentios, introspectiv si edificator, volumul Surrender este povestea vietii lui Bono, structurata – nu foarte ordonat – in jurul a 40 de melodii apartinand trupei U2.

Bono a crescut in zona de nord a orasului Dublin, cu un tata catolic si o mama protestanta, intr-o perioada de intensificare a violentelor din conflictul nord-irlandez. Moartea mamei lui, pe cand el avea numai 14 ani, a marcat absenta ce avea sa-i contureze dorinta de a-si intemeia o familie. A pornit in viata simtindu-se mediocru, dar in final intreaga sa existenta a fost o lupta contra premisei ca toti oamenii sunt mediocri.

Creativitatea sa este haotica, dar mereu prezenta… in studioul de inregistrari, pe scena, in cadrul protestelor, pe culoarele Congresului sau intr-un bar la colt de strada. Citim despre furia lui ce nuanteaza compozitiile sale despre iubire si nonviolenta, il auzim recunoscand faptul ca orgoliul sau „este mult mai mare decat stima mea de sine“.

De-a lungul a patru decenii, membrii trupei U2 s-au transformat din niste adolescenti care visau la celebritate in cea mai importanta trupa din lume, iar Bono a devenit din activist cu jumatate de norma o forta cu norma intreaga in lupta pentru stergerea datoriilor tarilor subdezvoltate si in efortul de a convinge guverne, in special pe cel al Statelor Unite, sa actioneze de urgenta pentru stoparea flagelului mondial numit SIDA.

Suntem martorii infiintarii PEPFAR, Planul de Urgenta al Presedintelui pentru Combaterea SIDA. La momentul respectiv, acesta a constituit cea mai importanta interventie in domeniul sanatatii din istoria medicinei, in lupta impotriva unei singure boli. El ii descrie pe activistii ONE, un ONG al carui cofondator este, ca factivitsts, si vede organizatia sora (RED) ca pe un „drog usor“ ce deschide calea spre activism.

Fanii U2 vor afla de ce considera Bono ca trupa U2 a ramas unita in pofida zecilor de ani de animozitati personale si patimase disensiuni creative si vor descifra sensul celor mai cunoscute si mai influente cantece ale trupei.

Usile catre viata interioara a lui Bono ni se deschid. Risipirea potentialului uman este o tema constanta, asa cum este si credinta lui pe care o descrie ca abilitatea de a deosebi un semnal anume dintr-o mare de zgomote, „o voce timida, dar constanta“ pe care o aude cel mai tare in casnicia lui, in muzica lui si in lupta impotriva saraciei extreme.

Mai presus de orice, Surrender este o poveste de dragoste dedicata sotiei sale, Ali, pe care a invitat-o pentru prima oara in oras in aceeasi saptamana in care trupa se intalnea pentru prima repetitie. Alison Stewart este regizoarea fiecarei scene majore din aceasta drama, inclusiv a celui de-al treilea act in care au patruns de-acum, ridicand mai multe intrebari decat raspunsuri referitoare la dezideratele pentru care merita sa lupti si la momentul oportun pentru capitulare.