Tatal meu, preotul, care s-a urcat la cer

Poet si teolog, scriitor cu faima mondiala si preot ortodox, exilat din 1948 in Franta, parintele Virgil Gheorghiu (1916-1992) este autorul unei opere impresionante, cuprinzand peste 40 de volume.

In acest scurt, dar admirabil volum cu valoare de adevarat testament spiritual, el evoca initierea in experienta fondatoare a "orei vesnice" de care a avut parte inca din cea mai frageda pruncie in casa parohiala si in biserica unde slujea tatal sau, parintele Constantin Gheorghiu. Este vorba de un text literar-teologic unic in felul lui, un gen de amintiri dintr-o copilarie teologica despre viitorul eshatologic al fiintei umane.

Povestindu-si copilaria, autorul face teologie (de cea mai buna calitate), rezultatul fiind nu o simpla autobiografie spirituala, cat o veritabila mistagogie literara pe intelesul tuturor.

Intr-o epoca ajunsa la "ora 25", si in care economicul si tehnologicul ii reveleaza din plin esenta nihilista, mesajul operei scriitorului preot si artistului teolog Virgil Gheorghiu - o mare constiinta crestina a acestui veac - merita din plin sa fie restituit spatiului spiritual care l-a daruit lumii si culturii universale ca un manifest cu valoare de simbol al regasirii demnitatii teologice a omului si fiintei romanesti in lumina cea neinserata a "orei vesnice".