Templul de aur

Unul dintre cele mai cunoscute romane ale lui Mishima, Templul de aur a fost ecranizat de trei ori: in 1958 sub titlul Enjō (Conflagratia), in regia lui Kon Ichikawa, in 1976, cu titlul original Kinkakuji, in regia lui Yoichi Takabayashi, si in 1985 ca parte a filmului Mishima: A Life in Four Chapters, regizat de Paul Schrader si produs de Francis Ford Coppola si George Lucas.

In luna iulie a anului 1950, un tanar preot budist da foc templului Kinkakuji. In fata instantei, acuzatul declara ca uraste frumusetea. Fascinat de fapta si de justificarea nemaiauzite, Mishima incearca sa inteleaga ce se ascunde in spatele acestui raspuns: frumusetea imuabila a templului vechi de secole arunca in derizoriu fericirea efemera si imperfecta a muritorilor, amintindu-le ca lumea trecatoare nu le poate oferi nimic pe masura nazuintelor lor.

„Cu Templul de aur, Mishima s-a afirmat drept una din cele mai importante voci literare ale epocii sale.“ (The New York Times)

„Mishima recreeaza Kyōto, pornind de la imaginea templului, asa cum Victor Hugo a reconstruit Parisul medieval pornind de la catedrala Notre-Dame.“ (The Nation)

„O mare opera literara, trasand cu minutie harta unui suflet zbuciumat.“ (Chicago Tribune)

De trei ori nominalizat la Premiul Nobel pentru literatura, prozatorul, poetul si dramaturgul YUKIO MISHIMA este unul dintre scriitorii japonezi emblematici ai secolului trecut. Kimitake Hiraoka, pe numele sau adevarat, se naste la 14 ianuarie 1925 la Tokyo intr-o familie de samurai si incepe sa scrie inca de la varsta de 12 ani. La 16 ani debuteaza in prestigioasa revista Bungei-Bunka. Pentru a-si ascunde activitatea literara fata de tatal sau, adept al unei educatii stricte, adopta pseudonimul Yukio Mishima. In 1943 se inscrie la Facultatea de Drept a Universitatii Imperiale din Tokyo, pe care o absolva in 1947.

In 1949 ii apare romanul Confesiunile unei masti (Humanitas Fiction, 2011, 2021), care il propulseaza in randul celor mai cunoscuti scriitori ai noii generatii. Mishima incepe astfel o cariera literara fulminanta, publicand constant romane, printre care se numara: Sete de iubire (1950; Humanitas Fiction, 2014), Tumultul valurilor (1954; Humanitas Fiction, 2010), Templul de aur (1956; Humanitas Fiction, 2013), Dupa banchet (1960; Humanitas Fiction, 2015), Amurgul marinarului (1963; Humanitas Fiction, 2017), Viata de vanzare (1968; Humanitas Fiction, 2018), Soare si otel (1970; Humanitas, 2008). Tetralogia Marea fertilitatii cuprinde romanele Zapada de primavara (1968; Humanitas Fiction, 2009, 2022), Cai in galop (1969; Humanitas Fiction, 2010, 2022), Templul zorilor (1970; Humanitas Fiction, 2011, 2022) si Ingerul decazut (1970; Humanitas Fiction, 2012, 2022).

Autor prodigios, Mishima a scris numeroase povestiri si 33 de piese de teatru. Volumul O dimineata de iubire pura (Humanitas Fiction, 2019) contine o selectie din povestirile autorului din perioada 1946–1965. Intreaga lui viata a fost marcata de preocuparea obsesiva pentru codul onoarei samurailor (vezi eseul sau Calea samuraiului, aparut in 1967; Humanitas, 2007). Aceasta il va impinge pe 25 noiembrie 1970, ziua in care incheie Ingerul decazut, la gestul sinuciderii rituale prin seppuku.