Trianon, Trianon! Un secol de mitologie politica revizionista

„Revenim asupra materialelor istorice si tezelor in cauza in vederea prevederilor pentru ziua de maine. Pe glob e inca suficient spatiu spre a putea incapea toti in buna pace. Suntem cel mai mare si mai compact popor in acest sud-est al Europei pentru a nu privi cu incredere viitorul. Iar pentru a lumina drumul inainte nu e nevoie sa mistificam trecutul. Dimpotriva. Nu e mai intelept sa ne impacam cu verdictul istoriei si sa ne intelegem?” (DAVID PRODAN, Transilvania si iar Transilvania, 1992)

"Ultimele decenii au aratat omenirii ca traieste nu doar intr‑o lume foarte complexa, dar si ca evenimentele vietii sociale se deruleaza cu o viteza deosebita. Motiv pentru care fiecare cetatean simte nevoia de a descifra cat mai repede si extins caile de evolutie. Crizele internationale care se succed la intervale de timp tot mai scurte au relativizat la maxim modelele matematice de previzionare. De aceea, acum se face apel si mai frecvent la fenomene si procese istorice contemporane pentru a gasi explicatii la fapte prezente si eventuale reconstituiri seriale care sa indice macar viitorul imediat.

Initiativa editarii acestui volum a venit dinspre interesul manifestat de studenti, dar si de opinia publica generala care a receptat din mass‑media lansarea subiectului Tratatului de la Trianon (1920). Dupa ce, in anii anteriori, s‑a scris despre Centenarul declansarii Primului Razboi Mondial (1914), al terminarii conflictului (1918) si s‑a celebrat un secol de la desavarsirea Marii Uniri (1918), aducerea agresiva a subiectului Trianonului cu ton contestatar la momentele istorice mentionate a starnit nedumerire printre consumatorii stirilor lansate de media si indeosebi media sociala. Iar mediul de receptare a unor astfel de opinii a fost mult viciat de intensificarea discursului politic populist, nationalist, xenofob care a proliferat in spatiul public european si cu deosebire in cel central‑sud‑est european. Pe cand istoricii de profesie au abordat aceste teme in conferinte restranse ori publicatii de specialitate, asa‑numita „istorie jurnalistica” a accentuat doar aspecte pe care redactiile ori cercurile emitente le considerau a corespunde „cererii pietei”. De unde a aparut nevoia de a veni spre publicul larg si cu opinii istoriografice ori ale stiintelor sociale care sa ofere cititorilor puncte de sprijin pentru gandirea rationala.

In volumul de fata propunem opinii ale catorva experti din domeniile istoriografiei, sociologiei, dreptului, stiintelor politice si relatiilor internationale etc., deoarece am dorit sa facilitam realizarea unei analize interdisciplinare care sa asocieze demersului istoric si elemente de cunoastere si intelegere ale fenomenelor contemporane care au fost intentionat sensibilizate de politizarea nedisimulata pe care au propus‑o unele partide, grupari culturale, personaje publice in cautare de glorie electorala si de putere cladita pe schelete ale trecutului. In alta ordine de idei, am dorit sa atragem atentia asupra faptului ca si popoarele din aceasta parte a Europei ar trebui sa se raporteze constructiv la contextul zonal, continental si global. Doar liderii politici si statali slabi vad mereu o primejdie in tot ceea ce se intampla in jur si cauta sa se salveze doar pe ei, atasandu‑se la structuri conjuncturale unidirectionale de putere, sacrificand sanse de parteneriate de durata lunga pe care le‑ar putea obtine printr‑o cooperare sincera si sistematica.
In urma cu mai bine de doua decenii am publicat un volum (Pulsul istoriei in Europa Centrala, 1998) in care am incercat sa explic de ce istoria este atat de importanta pentru definirea identitatii natiunilor din Europa Centrala. Mesajul principal al acelui volum a fost inspirat de celebra carte a lui Robert D. Kaplan, Balkan Ghosts (1993). In primul deceniu post‑1989, Europa si intreaga lume au fost oripilate de violentele etno‑religioase din Balcani, iar Kaplan avertiza liderii regionali si pe cei ai Europei sa nu se lase prada fantasmelor istorico‑politice de tipul celor care tulburau sud‑estul continentului. Atunci am atentionat liderii Romaniei, ca si pe cei din Europa Centrala, sa ia aminte la spusele lui Robert D. Kaplan, sa aiba grija sa nu dea si ei drumul „strigoilor” central‑europeni, deoarece si in aceasta zona unii politicieni erau tentati a aduce in prim‑planul vietii sociale fantasmele conflictualitatilor trecute. Odata potolit avantul liderilor post‑comunisti din statele Europei Centrale pentru aderarea la NATO si UE, recursul la „strigoii” istoriei a revenit, iar ceea ce se spera ca va deveni calea de viata europeana, in sens occidental, ni se infatiseaza astazi tot mai clar ca o indreptare spre calea inspirata de vechile obiceiuri estice. Prilej in care unii lideri central‑europeni dovedesc o orientare politica asemanatoare celor care au dat drumul „strigoilor” din Balcani, la sfarsitul secolului al XX‑lea, dovedind lipsa vointei de a invata din lectiile celor doua conflagratii mondiale care au insangerat veacul trecut si din suferintele natiunilor din aceasta regiune datorate fascismului si bolsevismului.

Volumul de fata include cateva studii care prezinta istoria ideii si constructiei statului national modern in Europa Centrala, ca si a contextualitatii europene si central‑sud‑est europene de la sfarsitul Primului Razboi Mondial. Intrucat aceasta contextualitate a fost dominata de evenimente sistemice, am propus o analiza bazata si pe metode analitice formale pentru a circumscrie cat mai logic deciziile Conferintei de pace de la Paris (1919‑1920). O lectura juridica a Tratatului de la Trianon si a principiului nationalitatilor, asa cum opera imediat dupa terminarea conflagratiei, este urmata de cateva studii care prezinta unele consecinte culturale, politice si institutional‑statale ale elaborarii si aplicarii aceluiasi tratat. Un capitol consistent este dedicat analizei istorico‑istoriografice a miturilor politice construite in Ungaria pe seama Tratatului de la Trianon, cu scopul sustinerii unei politici revizioniste si revansarde care si‑a prelungit manifestarile pana in zilele noastre. Doua analize apartin unor sociologi care evalueaza discursul politic si atitudinea unor curente, grupari, personaje politice contemporane care si‑au facut din Tratatul de la Trianon nu doar o tinta critica, ci mai ales un suport pentru lansarea unor politici radicale destinate consumului electoral intern, dar si cu certe tendinte de destabilizare a regiunii central‑europene. Motiv sa reamintim de posibilitatea conflictualizarii zonei, cu efecte continentale si internationale inca nebanuite, dar mai ales pentru a relansa cooperarea si conlucrarea intre statele si natiunile Europei Centrale care, astazi, au si un obiectiv comun de mare insemnatate – integrarea europeana." (VASILE PUSCAS)