Zuleiha deschide ochii

Marea revelatie a literaturii ruse din 2015, romanul Zuleiha deschide ochii, salutat cu entuziasm la aparitie de Ludmila Ulitkaia si Evgheni Vodolazkin, a fost recompensat cu cele mai importante premii: Bolsaia Kniga (dublu castigator, Premiul intai si Premiul cititorilor – Locul intai), Iasnaia Poliana (Lev Tolstoi) si Kniga Goda. Este in curs de traducere in peste treizeci de limbi.

Zuleiha, o tanara gravida dintr-un sat de tatari, e deportata in Siberia dupa uciderea sotului ei de catre un ofiter din Armata Rosie. Face o calatorie lunga si chinuitoare, alaturi de tarani deschiaburiti si intelectuali leningradeni, detinuti de drept comun, musulmani si crestini, credinciosi si atei, rusi, tatari, nemti si ciuvasi, ajungand intr-un loc pustiu, cu o natura neinduratoare. Iar comandantul coloniei de munca infiintate aici este chiar ucigasul sotului ei.

Cu o tensiune crescanda, redata magistral de autoare, intre Zuleiha si comandant se infiripa o iubire stranie, retinuta, dar de o intensitate covarsitoare. Personajele se transforma, rolurile se inverseaza, adevarurile devin incerte. Singura certitudine a eroinei ramane dragostea fata de fiul ei, Iusuf, pentru salvarea caruia este hotarata sa plateasca orice pret. Un roman impresionant prin amploare, suflu epic, forta de evocare si umanism.

„Cea mai buna carte pe care am citit-o in ultima vreme. O carte foarte puternica, care aduce un suflu nou in literatura rusa." (Evgheni Vodolazkin)

„Zuleiha deschide ochii este un debut exceptional.“ (Ludmila Ulitkaia)

„Cea mai buna veste pe care ne-o aduce aceasta importanta aparitie literara: marele roman rusesc, atat de aproape cititorilor indragostiti de noblete si compasiune, nu a murit! La numai patruzeci de ani, Guzel Iahina, nepoata unei invatatoare tatare deportate in Siberia, reaprinde flacara care l-a condus pe Pasternak la Nobel. Un debut extraordinar, care iti merge drept la inima.“ (Le Figaro Magazine, 29/30 septembrie 2017)

„Zuleiha, care ar fi putut muri de atatea ori la nasteri, sub zapada sau sub vreo sanie intamplatoare cu deportati. Sfidand blestemul care planeaza asupra sa, eroina ajunge, parca fara voia ei, sa cunoasca iubirea, bucuria de a trai si fericirea maternitatii. Povestea Zuleihai devine o rascolitoare pledoarie pentru viata.“ (ActuaLitté.com, 17 februarie 2018)

GUZEL IAHINA s-a nascut in 1977, la Kazan. A absolvit Facultatea de Limbi Straine a Institutului Pedagogic de Stat din Kazan, iar din 1999 locuieste la Moscova, unde a urmat cursurile Scolii de Cinematografie, sectia scenaristica. A lucrat in relatii publice, publicitate si marketing si a colaborat cu articole la revistele Neva, Oktiabr, Sibirskie ogni etc.

In 2015 publica primul roman, Zuleiha deschide ochii (Zuleiha otkrivaet glaza; Humanitas Fiction, 2018). Inspirat din relatarile bunicii ei, o invatatoare tatara care a petrecut saisprezece ani intr-o colonie de munca din Siberia, romanul s-a bucurat imediat de un succes rasunator si a primit mai multe premii prestigioase. In Rusia, in 2015: Bolsaia Kniga (Marea Carte), Premiul intai si Premiul cititorilor – Locul intai; Premiul Iasnaia Poliana (Lev Tolstoi), Premiul Kniga Goda (Cartea Anului) si Premiul Zviozdnii Bilet (Bilet spre stele) al Festivalului Aksionov. A fost finalist la Russkii Buker (Booker Rus), in 2016 i s-a acordat Premiul Cyrano, iar in Franta a aparut in 2017 si a primit Premiul revistei Transfuge. A fost, de asemenea, finalist la Premiul Médicis Etranger.

Cel de-al doilea roman al sau, Copiii de pe Volga (Deti moi; Humanitas Fiction, 2020), publicat in 2018, a castigat in anul 2019 Bolsaia Kniga -- Premiul al treilea si Premiul cititorilor – Locul intai, Marele Premiu Ivo Andrić in Serbia. In 2020 a primit, in Italia, Premiul Literar International Giuseppe Tomasi di Lampedusa, iar in Franta, Premiul Le Meilleur livre étranger in 2021, fiind, la randul sau, finalist la Premiul Médicis Etranger.

Cel mai recent roman semnat de Guzel Iahina, Trenul spre Samarkand, aparut in 2021, se inspira, ca si Zuleiha deschide ochii, din istoria familiei sale – bunicul patern al scriitoarei a facut parte dintr-un esalon de copii trimisi in Turkestan, in 1922. In total, cartile lui Guzel Iahina sunt in curs de traducere in peste patruzeci de tari.