Ideea de natura. O istorie a gandirii cosmologice europene

Ideea de natura nu reprezinta un tratat sistematic despre cosmologie; are mai degraba un caracter istoric si interpretativ, incepand cu perspectiva lui Thales si terminandu-se cu perspectiva lui Whitehead despre natura. Cartea este impartita in esenta in trei sectiuni: (1) conceptia greaca despre natura, (2) conceptia renascentista despre natura si (3) conceptia moderna despre natura. Collingwood arata ca, incepand cu perspectiva greaca asupra naturii, filosofii naturalisti greci si-au fundamentat stiinta pe supozitia potrivit careia lumea naturii este saturata sau patrunsa de minte si ca mintea este cea care explica ordinea din lumea naturala. Conceptia renascentista despre natura, in general vorbind, compara natura cu un mecanism lipsit de viata si de inteligenta. Originea ordinii din natura era explicata de ganditorii Renasterii prin postularea unui Creator divin. Atat cosmologia greaca cat si cea renascentista sunt bazate pe analogii: analogia dintre lumea naturii si fiinta umana si, respectiv, analogia dintre mecanism si fauritorul acestuia. Cosmologia moderna este de asemenea bazata pe analogie: analogia dintre procesele lumii naturale pe care le studiaza omul de stiinta si vicisitudinile vietii umane studiate de istorici. In acest sens, el scrie: Cosmologia moderna nu ar fi putut sa apara decat in urma unei familiarizari generale cu studiile istorice si in particular cu studiile istorice de genul celor care asezau ideea de proces, schimbare si dezvoltare in centrul preocuparii lor si o recunosteau drept categoria fundamentala a gandirii istorice. Astfel, dupa Collingwood, conceptia moderna despre natura presupune doctrina potrivit careia schimbarea este progresiva si nu ciclica, asa cum era la greci, conceptia ca teleologia este prezenta in natura si ca structura trebuie sa fie transformata in functie.